sursa www.edu.ro

16 Iun 2026

Ordinul pentru aprobarea probelor și a disciplinelor examenului național de bacalaureat 2030, pentru elevii care încep în anul 2026 clasa a IX-a, a fost trimis pentru publicare în Monitorul Oficial.

Ordinul aprobă lista probelor și a disciplinelor examenului național de bacalaureat începând cu anul 2030, în conformitate cu prevederile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, pentru prima generație de absolvenți care va finaliza studiile liceale în baza noilor planuri-cadru și a programelor școlare aprobate începând cu anul școlar 2026 - 2027.

Necesitatea aprobării prezentului ordin derivă din:

• aplicarea prevederilor Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 referitoare la structura examenului național de bacalaureat;

• necesitatea stabilirii într-o manieră predictibilă și transparentă a probelor și disciplinelor de examen, corelate cu noile planuri-cadru pentru învățământul liceal și cu specificul filierelor, profilurilor, specializărilor și calificărilor profesionale;

• asigurarea coerenței dintre curriculumul parcurs de elevi și evaluarea finală a competențelor dobândite la finalizarea învățământului liceal;

• clarificarea raportării programelor de examen la segmentele curriculare trunchi comun și curriculum de specialitate, în acord cu noua arhitectură curriculară;

• asigurarea unui interval adecvat pentru informarea elevilor, cadrelor didactice și unităților de învățământ asupra structurii examenului național de bacalaureat - 2030.

Anexa la ordin detaliază probele și disciplinele asociate examenului național de bacalaureat începând cu anul 2030 pentru toate filierele, profilurile, specializările și calificările profesionale din învățământul liceal, incluzând:

• probele de evaluare a competențelor lingvistice și digitale;

• probele scrise comune, obligatorii sau la alegere;

• probele diferențiate specifice profilului, specializării sau calificării profesionale;

• disciplinele la alegere pentru proba F, vizând competențe de bază, în conformitate cu structura prevăzută de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.

Probele examenului de bacalaureat 2030 și disciplinele prevăzute, conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023:

• probă de evaluare a competențelor de comunicare în limba română (proba A01, toate profilurile, toate specializările) - proba există și în prezent;

• probă de evaluare a competențelor de comunicare în limba maternă (proba A02, minorități) - proba există și în prezent;

• probă de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi moderne (proba B) - în prezent se evaluează competențele la o singură limbă modernă;

• proba de evaluare a competențelor digitale (proba C) - proba există și în prezent.

Probe scrise

• limba și literatura română, proba A1/A2/A3 (comună (A1), cu excepția: profilului umanist, specializarea filologie (A2), respectiv minorități (A3) - proba există și în prezent;

• limba și literatura maternă (proba D, minorități) - proba există și în prezent;

• două probe scrise obligatorii diferențiate (proba E), astfel:

• prima probă - filiera teoretică:

• pentru specializarea matematică-informatică - matematică;

• pentru specializarea științe ale naturii - probă la alegere între fizică, chimie și biologie;

• pentru specializarea științe sociale – istorie;

• pentru specializarea filologie - limba și literatura unei limbi de circulație internațională;

• prima probă- filiera tehnologică: probă specifică domeniului de pregătire;

• prima probă - filiera vocațională: una dintre disciplinele de specialitate;

(În actuala structură a bacalaureatului, această primă probă obligatorie diferențiată este proba obligatorie a profilului, matematică sau istorie.)

• a doua probă - filiera teoretică:

• pentru specializarea matematică-informatică - o disciplină la alegere între informatică, fizică, chimie, biologie;

• pentru specializarea științe ale naturii - o disciplină la alegere între fizică, chimie, biologie, matematică, informatică;

• pentru specializarea științe sociale - o disciplină la alegere între geografie, discipline socio-umane, religie;

• pentru specializarea filologie -o disciplină la alegere între istorie, geografie, discipline socio-umane, religie;

• a doua probă - filiera tehnologică: o disciplină relevantă pentru profilul real;

• a doua probă - filiera vocațională: o disciplină relevantă pentru profilul predominant al specializării;

(În actuala structură a bacalaureatului, această a doua probă obligatorie diferențiată este proba la alegere.)

• o probă scrisă de evaluare a competențelor de bază (proba F), la alegere:

• pentru profilul real: o disciplină la alegere între istorie, geografie, discipline socio-umane, religie

• pentru profilul umanist: o disciplină la alegere între matematică, fizică, chimie, biologie

• pentru filiera tehnologică - una dintre disciplinele de la profilul real/uman, complementar cu disciplinele alese la proba E

• pentru filiera vocațională - una dintre disciplinele de la profilul real/uman, complementar cu disciplinele alese la proba E

(Această probă nu există în actuala structură a bacalaureatului și este o probă complementară profilului.)

Important: probele de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi moderne (proba B), proba de evaluare a competențelor digitale (proba C) și proba de evaluare a competențelor de bază (proba F) sunt prevăzute a se desfășura în timpul anului școlar (conform prevederilor Legii nr. 198/2023).

Având în vedere reglementările legale, precizăm că orice modificare a probelor/disciplinelor examenului național de bacalaureat 2030 implică modificarea, în prealabil, a Legii învățământului preuniversitar nr. 198, aprobată de Parlamentul României în anul 2023.

Etichete: comunicate de presăbacalaureat 2030Categorie: Comunicate de presă

Examenul național de bacalaureat 2026 (prima sesiune) începe luni, 8 iunie, cu probele de evaluare a competențelor Sun, 7 Jun 2026 - 12:00 daniel.tomoni Sun, 7 Jun 2026 - 12:41 Etichete comunicate de presă examen de bacalaureat examene naţionale bacalaureat bacalaureat 2026 bac 2026 Categorie Comunicate de presă

07 Iun 2026

Probele de evaluare a competențelor din cadrul primei sesiuni (iunie - iulie) a examenului național de bacalaureat 2026 se desfășoară în intervalul 8 - 17 iunie în conformitate cu următorul calendar:

• 8 - 10 iunie: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română [proba A];

• 10 - 11 iunie: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă [proba B];

• 11 - 12 iunie: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională [proba C];

• 15 - 17 iunie: Evaluarea competențelor digitale [proba D].

Potrivit datelor înregistrate și furnizate de comisiile județene/comisia ISMB de organizare a examenului, sunt așteptați să susțină examenul în prima sesiune (toate probele sau, în funcție de rezultatele obținute în sesiunile anterioare și recunoscute ca atare, doar probele nepromovate) peste 130.000 de candidați (absolvenți de liceu din promoția curentă și din seriile anterioare).

Evaluarea competenţelor lingvistice pentru limba română, limba maternă şi limba modernă, precum şi a celor digitale se realizează, pentru fiecare candidat, de către doi profesori examinatori (cadrul didactic care a predat disciplina respectivă la clasă și un alt cadru didactic de aceeaşi specialitate din unitatea de învăţământ). În situațiile în care această condiție nu poate fi îndeplinită sau în cazurile în care cadrele didactice se află în incompatibilitate, profesorii examinatori vor fi selectaţi din alte școli.

Rezultatele obţinute de fiecare candidat la probele de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, în limba maternă și într-o limbă de circulaţie internaţională se exprimă prin stabilirea nivelului de competenţă corespunzător, în concordanță cu grilele naționale sau europene (așadar, nu se acordă note sau calificative de tip admis/respins).

În același mod, rezultatele evaluării la proba de evaluare a competenţelor digitale se exprimă, de asemenea, prin stabilirea nivelului de competenţă în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu şi în conformitate cu prevederile metodologiei de examen.

Se interzice candidaților la examenul de bacalaureat să introducă în sălile de examen ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete și altele asemenea, candidații având obligația de a lăsa obiectele menționate în sala de depozitare a obiectelor personale stabilită de comisia de bacalaureat în acest scop.

În sălile de examen, candidații nu pot avea, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălțăminte, în penare și în alte obiecte de depozitare personale sau în băncile în care sunt așezați în săli, telefoane mobile, căști audio, dispozitive tip IoT, precum și orice alte mijloace electronice de calcul sau de comunicare ce permit conectarea la internet/la rețele de socializare, ce ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicarea cu alți candidați/asistenți din centrul/centrele de examen sau cu exteriorul. De asemenea, sunt interzise comunicarea între candidați sau cu exteriorul, copierea, transmiterea de materiale care permit copiatul sau schimbul între ei a foilor din lucrare, ciornelor, notițelor sau de materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.

Candidații care încalcă regulile de acces și de participare la examen sunt eliminați, indiferent dacă materialele/obiectele au fost folosite sau nu, dacă au fost introduse de aceștia sau de alți candidați, de către cadrele didactice din comisie sau de alte persoane și indiferent dacă ei au primit sau au transmis respectivele materiale.

Probele sunt monitorizate/înregistrate audio-video.

În situația în care un candidat refuză să răspundă sau să rezolve subiectele propuse la una dintre probele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale, se consideră că nu a susţinut proba.

Reprezentanţii presei au acces în unităţile de învăţământ liceal care organizează probe de evaluare a competenţelor lingvistice și digitale sau în centrele de examen doar cu avizul preşedintelui comisiei şi însoţiţi de un membru al comisiei, exclusiv înainte de începerea sau după încheierea probelor. Pentru realizarea materialelor specifice (înregistrări/fotografii/preluări de imagini etc.) este necesar acceptul persoanelor care apar în acele materiale.

Susţinerea probelor de evaluare a competenţelor este una dintre condițiile obligatorii pentru promovarea examenului de bacalaureat.

Probele scrise din sesiunea iunie - iulie 2026 vor începe luni, 29 iunie - Limba şi literatura română (vom reveni în perioada următoare cu un comunicat de presă dedicat desfășurării acestora).

BIROUL DE PRESĂ

Etichete: comunicate de presăexamen de bacalaureatexamene naţionalebacalaureatbacalaureat 2026bac 2026Categorie: Comunicate de presă

În transparență, un nou set de 175 de programe școlare pentru învățământul liceal (elaborate în cadrul procesului de reformă curriculară) Thu, 21 May 2026 - 12:00 daniel.tomoni Thu, 21 May 2026 - 12:04 Etichete comunicate de presă Categorie Comunicate de presă

21 Mai 2026

Ministerul Educației și Cercetării, prin Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, anunță lansarea în proces de transparență instituțională a unui nou set de 175 de programe școlare pentru învățământul liceal, elaborate în cadrul procesului de reformă curriculară. Acesta completează programele școlare aprobate anterior prin Ordinul ministrului educației nr. 6.930/2025 (87 de programe), prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3.224/2026 (3 programe) și prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3.716/2026 (320 de programe).

Cele 175 de programe școlare propuse pentru consultare publică vizează următoarele categorii:

A. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în curriculumul de specialitate (CS) pentru învățământul liceal, filiera vocațională, profilul pedagogic

Au fost elaborate 67 de programe școlare pentru disciplinele de specialitate din curriculumul de specialitate (CS), aferente filierei vocaționale, profilului pedagogic, pentru toate cele cinci specializări:

• educație timpurie;

• pedagogia învățământului primar;

• pedagogie generală;

• mediere școlară;

• pedagogia educației nonformale.

B. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în trunchiul comun (TC) și/sau în curriculumul de specialitate (CS)

Au fost elaborate 23 de programe școlare pentru disciplinele:

• Fizică;

• Biologie;

• Istorie;

• Psihologie;

• Sociologie;

• Filosofie;

• Studii sociale;

• Economie și educație antreprenorială.

C. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în curriculumul de specialitate (CS) pentru filiera tehnologică

Au fost elaborate 24 de programe școlare pentru curriculumul de specialitate aferent clasei a X-a, pentru toate profilurile și principalele domenii de pregătire profesională din filiera tehnologică, inclusiv:

• construcții, instalații și lucrări publice;

• electric;

• electromecanică;

• mecanică;

• agricultură;

• industrie alimentară;

• turism și alimentație;

• economic;

• comerț;

• protecția mediului;

• electronică automatizări;

• producție media.

D. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în trunchiul comun (tc) și/sau curriculumul de specialitate (CS) - învățământ în limba minorităților naționale

Au fost elaborate 40 de programe școlare pentru limba și literatura maternă, precum și pentru discipline de specialitate destinate învățământului liceal în limbile minorităților naționale, inclusiv:

• limba bulgară;

• limba cehă;

• limba germană;

• limba maghiară;

• limba neogreacă;

• limba rromani;

• limba sârbă;

• limba slovacă;

• limba turcă;

• limba ucraineană.

E. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în trunchiul comun (TC) și/sau curriculumul de specialitate (CS) - limbi moderne

Au fost elaborate 8 programe școlare pentru limbile moderne, inclusiv pentru clasele cu predare a limbii moderne în regim bilingv, în baza acordurilor inter guvernamentale precum și pentru discipline nonlingvistice, inclusiv:

• limba chineză;

• limba ebraică;

• limba engleză

• limba franceză, inclusiv bilingv;

• limba italiană, inclusiv bilingv;

• limba portugheză;

• limba spaniolă, inclusiv bilingv;

• limba turcă.

F. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în curriculumul de specialitate (CS) - filiera teoretică și filiera vocațională

Au fost elaborate 7 programe școlare pentru discipline din curriculumul de specialitate, precum:

• literatură universală;

• ȘTIAM;

• istoria baletului;

• repertoriu individual

G. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în trunchiul comun (TC) și/sau în  curriculumul de specialitate (CS)

Au fost elaborate 6 programe școlare pentru următoarele discipline:

• limba și literatura română, clasele a X-a  - a XII-a;

• limba și literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară, clasele a IX-a - a XII-a.

H. Ccontinuitatea procesului de elaborare curriculară

Ministerul Educației și Cercetării, prin Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, precizează că procesul de elaborare și aprobare a programelor școlare pentru învățământul liceal continuă, urmând noi etape de consultare publică și aprobare, în vederea completării integrale a curriculumului aferent noilor planuri-cadru pentru liceu, inclusiv pentru învățământul liceal special.

Eventualele propuneri și observații pot fi  trimise în următoarele 10 zile calendaristice pe adresa de e-mail consultare @ rocnee.ro. 

De asemenea, opiniile și eventualele propuneri se pot transmite prin completarea formularelor de tip google forms, disponibile ► aici (pentru publicul larg), respectiv ► aici (pentru cadrele didactice). 

Proiectele supuse procesului de consultare/transparență sunt publicate ► AICI.

BIROUL DE PRESĂ

Etichete: comunicate de presăCategorie: Comunicate de presă

12 Mai 2026

Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a participat luni, 11 mai, la reuniunea Consiliului Educație, Tineret, Cultură și Sport, în formatul dedicat educației, eveniment desfășurat sub egida Președinției cipriote a Consiliului Uniunii Europene, cu participarea doamnei Roxana Mînzatu, Vicepreședintă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire.

În cadrul reuniunii au fost aprobate următoarele documente: Abordarea generală parțială privind propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului Erasmus+ pentru perioada 2028 - 2034 și de abrogare a Regulamentelor (UE) 817/2021 și (UE) 888/2021, respectiv proiectul de Concluzii ale Consiliului UE privind profesorii în era inteligenței artificiale. 

România consideră viitorul program Erasmus+ 2028 - 2034 un instrument strategic pentru consolidarea mobilității educaționale și a cooperării europene. Noua structură a programului va contribui la creșterea calității, relevanței și rezilienței sistemelor de educație din Europa. De asemenea, România a susținut inițiativa Comisiei Europene privind dezvoltarea talentelor și promovarea excelenței, considerată esențială pentru creșterea competitivității Uniunii Europene la nivel global. Erasmus+ va continua să sprijine alianțele universităților europene și colaborarea cu alte programe europene, precum Orizont Europa și Fondul European pentru Competitivitate.

Concluziile privind rolul profesorilor în era inteligenței artificiale subliniază impactul acesteia asupra educației și nevoia dezvoltării continue a competențelor digitale ale profesorilor și elevilor. Totodată, sunt evidențiate schimbările produse în procesele de învățare, în activitatea didactică și în gestionarea sarcinilor administrative. Documentul adoptat de Consiliu promovează integrarea responsabilă, echitabilă și eficientă a inteligenței artificiale în școli. România a susținut valorificarea potențialului AI pentru stimularea creativității, inovării pedagogice și personalizării procesului educațional, prin resurse adaptate nevoilor elevilor și trasee de învățare mai flexibile și incluzive. În același timp, ministerul consideră că noile tehnologii trebuie să sprijine activitatea profesorilor, fără a înlocui rolul lor esențial sau autonomia profesională.

Athena Michaelidou, ministrul Educației, Tineretului și Sportului din Cipru, și ministrul Mihai Dimian. 
Cipru deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2026.

Ministrul Mihai DImian și James Lawless, ministrul pentru Învățământ Superior, Cercetare, Inovare și Știință din Irlanda. 
Irlanda va prelua Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene în perioada 1 iulie-31 decembrie 2026.

Ministrul Mihai DImian și Christoph Wiederkehr, ministrul federal al Educației din Austria

Vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, și ministrul Mihai DImian

Ministrul Mihai Dimian a avut discuții cu omologii săi din Cipru, Irlanda și Austria și a luat parte la dezbaterea cu tema „Competențele de bază și Spațiul european al educației: construirea de punți către viitor”. În intervenția sa, ministrul român al Educației și Cercetării a precizat că „reducerea disparităților, în special între mediul urban și rural, consolidarea parcursurilor de învățare pe tot parcursul vieții și asigurarea unei alinieri mai strânse la nevoile pieței muncii rămân priorități esențiale, pe baza cărora poate fi construit un sistem de educație și formare orientat spre viitor și rezilient”. În același timp, demnitarul a reamintit faptul că România participă la clusterul european de consiliere reciprocă pentru competențe de bază, inițiativă care va contribui la dezvoltarea viitorului mecanism de sprijin al Comisiei Europene în domeniul competențelor de bază.

În marja reuniunii, ministrul Mihai Dimian a avut o întâlnire cu Oksen Lisovyi, ministrul Educației și Științei din Ucraina, în cadrul căreia a subliniat importanța asigurării continuității și disponibilității învățământului liceal în limba română în toate regiunile din Ucraina locuite de minoritatea română. Dialogul între cei doi miniștri a oferit ocazia de a prezenta măsurile, inclusiv de ordin legislativ, promovate de autoritățile din Ucraina în sprijinul învățământului liceal în limba română, precum și oportunitățile de colaborare în acest domeniu.

În același comtext, ministrul Mihai Dimian a avut o discuție cu Giuseppe Valditara, ministrul Educației și Meritului din Italia, despre participarea României la evenimentele promovate în zona mediteraneeană în domeniul învățământului profesional și tehnic.

Etichete: comunicate de presăCategorie: Comunicate de presă

14 Mai 2026

Au fost stabilite cifrele de școlarizare aferente anului școlar și universitar 2026 - 2027 pentru copii/elevi/studenți, pentru etnicii români din afara granițelor, cetățeni români cu domiciliul stabil în străinătate și pentru cetățeni străini în baza documentelor bilaterale. Acestea sunt repartizate pe niveluri de pregătire, forme și tipuri de învățământ.

Câteva aspecte punctuale, reglementate prin prezentul act normativ:

Comparativ cu anul școlar precedent, sunt avute în vedere, în principal, o serie de suplimentări, astfel:

• cu 50.000 de locuri la învățământul liceal clasa a IX-a învățământ cu frecvență zi prin preluarea fostei rute profesionale în liceul tehnologic, măsură prevăzută în noua lege a învățământului preuniversitar, prin urmare numărul total de locuri crește la 184.000;

• cu 5.000 de locuri la învățământul liceal clasa a XI-a învățământ cu frecvență seral, an de început;

• cu 5.000 de locuri la învățământul liceal XI-a învățământ cu frecvență zi/seral, învățământ dual;

• cu 2.000 de locuri la clasa a IX-a cu frecvență zi/seral și frecvență redusă, respectiv 1.500 de locuri la clasa a XI - a învățământ cu frecvență zi/seral și frecvență redusă în învățământul special.

Cifrele de școlarizare țin cont de efectivele de copii/elevi pentru fiecare nivel de învățământ. De asemenea, acestea asigură cuprinderea tuturor copiilor/elevilor din învățământul obligatoriu în sistemul de învățământ preuniversitar, pe nivelul și forma de educație corespunzătoare vârstei și dezvoltării psihomotorii a acestora, accesul absolvenților unui anumit nivel de învățământ la un nivel superior celui absolvit și o alocare echilibrată a locurilor pentru învățământul liceal și postliceal.

Cifra totală de școlarizare pentru învățământul preuniversitar a fost stabilită având în vedere mai mulți factori între care analiza datelor rezultate în urma centralizării propunerilor inspectoratelor școlare, evoluția demografică și fluxurile de intrări-ieșiri în sistemul educațional.

În ceea ce privește învățământul superior, la fundamentarea cifrelor de școlarizare pentru ciclurile de licență, master și doctorat s-au luat în calcul mai mulți factori între care: propunerile Consiliului Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior, numărul estimat al absolvenților de liceu cu diplomă de bacalaureat din promoția 2026, respectiv a numărului de absolvenți din promoțiile anterioare, țintele europene din Spațiul European al Educației 2021 - 2030, corelarea ofertei cu cerințele angajatorilor și ale pieței muncii.

Comparativ cu anul universitar 2025 - 2026, în anul universitar 2026 - 2027 sunt avute în vedere următoarele intervenții:

• Licență: suplimentarea cu 1.781 de locuri;

• Masterat: suplimentarea cu 502 locuri;

• Doctorat: suplimentarea cu 113 locuri.

Cifrele de școlarizare au caracter maximal, se vor încadra în finanțarea aprobată pentru anul financiar 2026 și vor respecta previziunea bugetară 2026 - 2027. Defalcarea pe județe și pe instituții de învățământ superior se realizează de Ministerul Educației și Cercetării prin ordin de ministru, ulterior aprobării în ședința de Guvern.

Etichete: comunicate de presăCategorie: Comunicate de presă

11 Mai 2026

Ministerul Educației și Cercetării a organizat, în data de 8 mai 2026, sub patronajul OCDE, la Colegiul Național „Ion Creangă” din București, workshopul internațional Integrating financial education in the school curriculum: from theory to practice - peer learning, dedicat schimbului de bune practici privind educația financiară din România.

Evenimentul, la care au participat reprezentanți din România și alte 9 țări (Armenia, Bosnia și Herzegovina, Bulgaria, Croația, Georgia, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord și Țările de Jos), s-a desfășurat în cadrul Programului multilateral de cooperare Constituency Programme of the Netherlands’ Ministry of Finance, prin care OECD/INFE oferă asistență tehnică în implementarea de programe de educație financiară mai multor țări.

Workshopul a reunit membri ai OECD/INFE, reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării și ai partenerilor, decidenți, inspectori, experți în educație financiară din învățământul preuniversitar și superior, cadre didactice și elevi, iar dezbaterea s-a concentrat pe evidențierea bunelor practici legate de integrarea educației financiare în curriculumul școlar din România. În deschidere au luat cuvântul Sorin Ion, Secretarul de Stat pentru învățământ preuniversitar din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, Miles Larbey, OCDE, șeful departamentului Consumer Protection Education and Inclusion și Christian Mijer, directorul programului Money Wise, Ministerul Finanțelor din Țările de Jos.

Evenimentul a inclus dezbateri în plen și prezentări ale reprezentanților MEC și ai partenerilor, ale cadrelor didactice, formatorilor, experților și elevilor, precum și organizarea de grupuri de lucru pe următoarele teme:

• provocările și beneficiile introducerii educației financiare în curriculumul obligatoriu și opțional românesc;
• formarea cadrelor didactice și dezvoltarea de resurse de predare-învățare-evaluare în domeniul educației financiare.

Sesiunile au fost urmate de concluzii și un schimb de bune practici între participanții internaționali.

Evenimentul s-a desfășurat în contextul implementării Strategiei Naționale de Educație Financiară din România 2024 - 2030, document programatic, elaborat în parteneriat între Ministerul Educației și Cercetării (în calitate de coordonator), Ministerul Finanțelor, Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Asociația Română a Băncilor și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, cu implicarea altor părți interesate. Workshopul s-a derulat în contextul asistenței tehnice furnizate României de către OECD/INFE și a evidențiat oportunitatea participării elevilor români, pentru prima dată, la modulul de testare a cunoștințelor de educație financiară din cadrul PISA 2029.

Etichete: comunicate de presăCategorie: Comunicate de presă

08 Mai 2026

Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, 8 mai, Hotărârea pentru repartizarea pe unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale și pe unități de învățământ a sumei prevăzute în Legea bugetului de stat pe anul 2026 (Legea nr. 43) pentru finanţarea Programului naţional „Masă sănătoasă".

Astfel, în anul curent, suma alocată programului este de 1.531 de miliarde de lei.

Față de anul 2025:

• bugetul a fost majorat cu aproape 40% (de la 1,139 la 1,531 miliarde de lei);

• sunt păstrate unitățile de învățământ beneficiare în anul 2025 (la care s-au adăugat elevii/preșcolarii din unitățile care au fuzionat cu școli/grădinițe în care se derula programul), numărul beneficiarilor, în anul 2026, fiind estimat la peste 540.000;

• a fost majorată alocarea zilnică în raport cu rata inflației;

• au fost create mecanisme financiare, astfel încât programul să se poată derula din primele zile ale anului 2026.

Programul Național „Masă sănătoasă” se adresează preșcolarilor și elevilor prezenți la activitățile didactice, pe perioada cursurilor, conform structurii anului școlar, și constă în acordarea zilnică, în mod gratuit, a unui suport alimentar constând într-o masă caldă sau, după caz, într-un pachet alimentar (în cazul în care masa caldă nu poate fi asigurată). 

BIROUL DE PRESĂ

 

Etichete: comunicate de presăCategorie: Comunicate de presă

07 Mai 2026

În perioada 7 - 8 mai 2026, mnistrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, participă la Conferința aniversară a Institutului Universitar European (IUE), cu prilejul celebrării a 50 de ani de activitate.

Evenimentul, organizat la Florența, reunește reprezentanți ai instituțiilor europene, miniștri ai statelor membre ale IUE, studenți, reprezentanți ai mediului academic și ai societății civile, alumni, autorități locale și elevi din liceele florentine.

În cadrul ceremoniei de deschidere, organizată joi, 7 mai 2026, au intervenit Roberta Metsola, Președinta Parlamentului European, António Costa, Președintele Consiliului European, António José Martins Seguro, președintele Republicii Portugalia. Au transmis mesaje Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, Nadia Calviño, președinta Băncii Europene de Investiții, și Nicușor Dan, președintele României. În cadrul acestei sesiuni, ministrul Educației și Cercetării a susținut o alocuțiune alături de Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire. În intervenția sa, a reafirmat angajamentul României de a sprijini misiunea și valorile Institutului, apreciind contribuția acestuia la promovarea unor cercetări relevante în domenii de interes pentru dezvoltarea Uniunii Europene.

Menționăm că România deține în acest an președinția rotativă a Consiliului Superior al IUE.

În cadrul ceremoniei a fost transmis un mesaj și din partea președintelui României și a fost înmânată distincția Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Ofițer, Categoria H - „Cercetarea științifică”, conferită prin decret prezidențial, în semn de înaltă apreciere pentru contribuția remarcabilă la dezvoltarea cercetării academice europene, pentru excelența în educație și pentru formarea generațiilor de specialiști în domeniul studiilor europene.

Ministrul Mihai Dimian a deschis și a participat la Summitul ministerial cu tema „Universități pentru viitor. Învățământul superior și cercetarea în procesul de reimaginare a Europei”. Evenimentul s-a desfășurat în prezența vicepreședintei executive a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, precum și a miniștrilor și a reprezentanților acestora din cele 24 de state membre ale IUE. Discuțiile s-au concentrat asupra rolului universităților în abordarea provocărilor contemporane, precum inteligența artificială și suveranitatea digitală, securitatea și prosperitatea, sustenabilitatea și incluziunea socială.

În marja reuniunii, a fost adoptată Declarația de la Florența, document care reafirmă rolul universităților ca piloni ai libertății academice, ai rezilienței democratice și ai inovării. Declarația lansează totodată o invitație la o dezbatere europeană amplă privind rolul învățământului superior în contextul transformărilor actuale, în perspectiva Conferinței ministeriale a Spațiului european al învățământului superior (Procesul Bologna), programată la Iași și Chișinău în mai 2027.

***

Fondat în 1976, Institutul Universitar European este unul dintre cele mai importante centre de cercetare și educație la nivel european, reunind 24 de state membre și contribuind, de-a lungul timpului, la formarea unor generații de experți implicați activ în dezvoltarea politicilor Uniunii Europene. Instituția oferă programe de masterat, doctorat și postdoctorat și funcționează în baza unui tratat internațional, fiind finanțată de statele membre și de Comisia Europeană. România a devenit stat membru al IUE în anul 2009, consolidându-și astfel implicarea în rețeaua academică europeană și în procesele de reflecție strategică privind viitorul Europei. Reprezentanții României în Consiliul Superior al Institutului sunt prof. univ. dr Remus Pricopie, rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), care exercită în prezent și calitatea de Președinte al Consiliului Superior al Institutului, respectiv conf. univ. dr Sorin Costreie, consilier prezidențial.

Etichete: comunicate de presăCategorie: Comunicate de presă

06 Mai 2026

Astăzi, 6 mai 2026, Ministerul Educației și Cercetării a lansat în consultare publică Metodologia privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar de stat.

Metodologia se aplică unităților de învățământ preuniversitar de stat, inclusiv unităților de învățământ special și centrelor școlare pentru educație incluzivă și reglementează organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct, numirea și eliberarea din funcție a acestora.

La concursul pentru ocuparea funcției de director sau de director adjunct pot participa cadre didactice titulare în învățământul preuniversitar cu o vechime în învățământ de minimum 5 ani. Toate condițiile care trebuie îndeplinite cumulativ pentru înscrierea la concurs sunt prezentate în documentul pus în consultare.

Documentele necesare înscrierii la concurs se încarcă în aplicația informatică dedicată.

Probele din cadrul concursului pentru ocuparea funcţiilor de director și de director adjunct din unitățile de învățământ sunt următoarele:

• proba pentru evaluarea de competențe, în cadrul căreia se testează capacitățile și aptitudinile personale ale candidatului. Constă în rezolvarea de către candidați, în maximum 60 de minute, a unui test standardizat cu 20 de itemi, cu un singur răspuns corect (fiecare item corect rezolvat se notează cu 0,5 puncte). Evaluarea se realizează prin utilizarea platformei informatice. Candidatul este declarat „promovat” dacă a obținut cel puțin nota 6. Proba este eliminatorie, nota obținută nu se include în media finală. Nota obținută poate fi contestată în termen de 2 de ore de la comunicarea rezultatelor;

• proba scrisă, în cadrul căreia se evaluează cunoștințele de management şi legislație școlară. Constă în rezolvarea de către candidați, în maximum 90 de minute, a unui test standardizat cu 25 de itemi, cu un singur răspuns corect. Fiecare item corect rezolvat se notează cu 0,4 puncte. Evaluarea se realizează automat, prin utilizarea platformei informatice. Candidatul este declarat ”promovat” dacă a obținut cel puțin nota 7. Nota obținută poate fi contestată în termen de 2 de ore de la comunicarea rezultatelor.

Subiectele sunt elaborate de Centrul Național pentru Curiculum și Evaluare și Institutul pentru Științele Educației, în colaborare cu experți în domeniul științelor educației și specialiști în psihometrie, selectați în baza unei proceduri proprii și numiți prin ordin al ministrului educației și cercetării.

• proba de interviu, cu următoarele etape:

  • evaluarea administrativă a proiectului managerial și a planului de acțiune realizat de candidat pentru unitatea de învățământ la care candidează (pe baza grilei de evaluare prevăzută la anexa nr. 6 la prezentul proiect de metodologie). Candidatul este declarat „promovat” dacă a obținut cel puțin nota 7. Proba este eliminatorie, nota obținută nu se include în media finală.

  • evaluarea capacităților și aptitudinilor personale, a competențelor digitale și a abilităților de rezolvare a unor situații-problemă, precum și evaluarea calității susținerii planului managerial (pe baza grilei de evaluare prevăzută la anexa nr. 7 la prezentul proiect de metodologie). 

Interviul are durata de cel mult 45 de minute pentru fiecare candidat, care este evaluat prin note de la 0 la 10, nota finală fiind media aritmetică a notelor acordate de către fiecare membru al comisiei de evaluare.

Calendarul desfășurării fiecărei sesiuni de concurs și bibliografia pentru concurs se aprobă prin ordin al ministrului educației și cercetării.

Inspectoratul școlar are obligația de a anunța, în presă și pe site-ul propriu, cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de data la care se desfășoară prima probă de concurs, funcțiile de director și de director adjunct vacante din unitățile de învățământ pentru care se organizează concurs.

Documentul supus consultării publice, precum și informații privind modalitatea de a transmite feedback sunt disponibile ► aici.

Etichete: comunicate de presăCategorie: Comunicate de presă

05 Mai 2026

În ședința de Guvern de astăzi, 5 mai, a fost aprobată modificarea Hotărârii de Guvern nr. 68/2024 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per antepreșcolar/preșcolar/elev, pentru finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar de stat. De asemenea, au fost aprobate modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 69/2024 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per antepreșcolar/preșcolar/elev, pentru finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar particular și confesional acreditate și autorizate fără taxă.

Pentru anul 2026, valoarea costului standard aprobată pentru coeficientul 1 aferent cheltuielilor materiale (formare continuă și cheltuieli cu bunuri și servicii) este de 750 de lei, în creștere cu 6,5% față de anul 2025, în conformitate cu rata inflației luată în calcul în cadrul Legii bugetului de stat.

Pentru anul 2026, valoarea costului standard aprobată pentru coeficientul 1 aferent cheltuielilor cu salariile este de 9.620 de lei, menținându-se la un nivel constant, comparativ cu anul 2025.

Informații privind modificările propuse

Analiza execuției bugetare pentru anii 2024 și 2025 a evidențiat că au fost necesare ajustări bugetare pe parcursul anului financiar, ajustări care relevă discrepanțe sistematice între mediul urban și mediul rural în ceea ce privește raportul dintre bugetul alocat și execuția efectivă. Mai precis, analizând raportul dintre execuția bugetară și bugetul alocat inițial pe baza standarului de cost și a coeficienților de diferențiere pentru anul 2024, respectiv 2025, s-a constatat că diferența dintre mediile rural și urban a fost mai mare de 10% din suma alocată urbanului, atât în anul 2024, cât și în anul 2025.

Pentru reducerea dezechilibrului existent între finanțarea acordată pe baza standardului de cost și a coeficienților de diferențiere între mediul rural și mediul urban și pentru asigurarea unei finanțări echilibrate rural-urban, Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar (CNFIP) a propus recalibrarea coeficienților de diferențiere aferenți costului standard, cu excepția nivelului de învățământ gimnazial (pentru învățământul gimnazial coeficienții de diferențiere rămân 1 pentru urban, respectiv 1,15 pentru rural). O astfel de abordare permite reducerea abaterilor între bugetul inițial și execuția efectivă, fără impact asupra nivelului costului standard unitar per elev.

Recalibrarea are ca scop alinierea execuției bugetare între mediul rural și mediul urban, creșterea predictibilității financiare și reflectarea mai fidelă a costurilor reale ale procesului educational si reduce necesitatea unor ajustări bugetare pe parcursul anului financiar.

BIROUL DE PRESĂ

Etichete: comunicate de presăCategorie: Comunicate de presă

05 Mai 2026

În ședința Guvernului de astăzi, 5 mai 2026, a fost aprobată ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea OUG nr. 58/2023, cu modificările și completările ulterioare, în vederea acomodării prevederilor Programului Educație și Ocupare 2021 - 2027.

Ordonanța stabilește cadrul legal pentru acordarea unei prime de carieră didactică, pentru anul școlar/universitar 2025 - 2026, în valoare de 1.500 de lei pe suport electronic, pentru susținerea în cariera didactică.

Beneficiari: personalul din învățământul preuniversitar de stat, cadre didactice, didactice auxiliare, aflate în activitate în anul școlar 2025 - 2026, precum și personalul didactic cu grad didactic de conferențiar, șef de lucrări/lector și asistent universitar, personalul didactic auxiliar, din sistemul de învățământ universitar, aflat în activitate în anul 2025 - 2026.

Prima se acordă pentru:

• participare la cursuri de pregătire profesională acreditate de MEC (minimum 65% din valoarea sprijinului);

• achiziționarea de cărți de specialitate;

• alte cheltuieli necesare derulării actului educațional.

Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian:

„Mă bucur că am reușit să identificăm o soluție din fonduri europene pentru ca acest sprijin să fie acordat în continuare profesorilor. Mai mult de jumătate din suma alocată trebuie să fie folosită pentru formarea profesională și cred că este o oportunitate să abordăm dificultăți cu care ne confruntăm de mai mulți ani în sistemul de învățământ, cum ar fi formarea cadrelor didactice în zona incluziunii copiilor cu cerințe educaționale speciale, a utilizării tehnologiilor digitale din laboratoarele nou dezvoltate și a inteligenței artificiale pentru eficientizarea activităților desfășurate, în zona prevenției adicțiilor în rândul tinerilor sau a educației antreprenoriale și financiare. Am încredere că fiecare profesor va analiza cu atenție provocările cu care se confruntă în activitatea profesională și va opta pentru cursuri de pregătire care să răspundă cel mai bine acestor provocări.”

Prima se poate utiliza până la 31 august (învățământ preuniversitar)/30 septembrie (învățământ universitar) - sfârșitul anului școlar, respectiv sfârșitul anului universitar 2025 - 2026

Bugetul măsurii de susținere: 413.778.660 lei (cu sursă de finanțare din fonduri europene nerambursabile).

Număr estimativ de beneficiari: 267.000 de persoane, număr rezultat din totalul beneficiarilor primelor de carieră didactic din ultimii doi ani.

Lista cheltuielilor privind achiziționarea de cărți de specialitate, precum și alte categorii de cheltuieli asimilate acestora și alte cheltuieli necesare derulării actului educațional, în legătura directă cu activitatea didactică, va fi stabilită, după intrarea în vigoare a ordonanței, prin ordin al Ministrului Educației și Cercetării.

Listele cursurilor de pregătire profesională acreditate și avizate sunt disponibile pe site-ul ministerului și poate fi actualizată pe durata desfășurării proiectului

Etichete: comunicate de presăCategorie: Comunicate de presă